Iacov
1:1
Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate!
1:2
Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie cînd treceţi prin felurite încercări,
1:3
ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.
1:4
Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvîrşit lucrarea, pentruca să fiţi desăvîrşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.
1:5
Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s'o ceară dela Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
1:6
Dar s'o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vînt încoace şi încolo.
1:7
Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva dela Domnul,
1:8
căci este un om nehotărît şi nestatornic în toate căile sale.
1:9
Fratele dintr'o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.
1:10
Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.
1:11
Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul în umbletele lui.
1:12
Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc.
1:13
Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: ,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni.
1:14
Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit.
1:15
Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.
1:16
Nu vă înşelaţi prea iubiţii mei fraţi:
1:17
orice ni se dă bun şi orice dar desăvîrşit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.